Desi talentul meu este oarecum limitat in domeniul acesta al scrierilor, si, desi nu indraznesc sa ma compar cu Talentul(cu T findk e mare) lui Vlad(nu e chiar asa de mare, dar merge...) sau cu abstractul lui Burs, tin sa va spun ceea ce s-a intamplat...k doar va cunosc, imi sunteti colegi, unii chiar mai mult, prietenii, iar altii sunt "tovarashi" k sa citez limbajul fluent al strazii...So, have phun reading...
Totul a inceput intr-o zi de primavara...frumos afara. Tata se intoarce de la serviciu:
- Hei, cam ce parte din tara a ramas nevizitata?
- Pei, a mai ramas putin din Oltenia si ... Delta.
- Bine, mergem in Delta! Fac eu rezervarile! Tu sa fii pregatit cu traseul si cu obiectivele turistice in cateva zile!
Asa a inceput totul. Credeam ca o sa mergem undeva aproape, nu atat de departe ca Gura Portitei. Dar, soarta se joaca, sau cel putin ai impresia asta, cu destinul tau mai mult decat niciodata. Dar iti dai seama kt de mult sau de putin noroc ai avut, abia dupa mult timp.
Peste alte cateva zile, m-am apucat sa caut. Bun, Delta. In primul rand unde stam? Raspunsul vine prompt de la tata: "Am aranjat sa stam la Sulina, la un hotel de acolo...". Eu ma si gandeam...hotel...piscina...plaja...
Ok, sa trasam pe harta...Bucuresti-Slobozia-Tulcea ... stai putin, dar pana la Sulina nu e drum! Ce facem, luam avionul? Raspunsul a venit prompt, tot de la tata(omul cu toate raspunsurile):"Aproximativ. Luam Racheta. E o nava, dar cred ca o sa o luam la intoarcere. La dus mergem cu Pasagerul.". Dupa doua luni de planificari efective a traseelor, informare asupra locurilor ce trebuie vizitate, am plecat cu destinatia Tulcea, apoi Sulina.
august 2004,...
Drumul destul de frumos, 4 ore cu pasagerul, destul de interesante, volumul motorului dat la maxim, sa zicem ca au fost lucruri TARE interesante...
Am ajuns acolo, despachetat, hotelul era aproape de docuri, de canal. Am vrut sa mergem la mare...Dar nu se vedea marea, asa ca "Follow the leader"!Pana la plaja faci 15 minute, pe putin, mers prin soare arzator, 2 cimitire si un teren de fotbal. Pentru cei mai comozi exista un fel de maxi-taxi, singurele masini din acest capat de tara. Primele 2 zile nu au fost chiar asa de interesante, am explorat locuri noi si am facut planificarea pentru celelalte zile(mers cu barca in "sanul" Deltei, mers la plaja, trecut pe celalalt tarm al bratului, cam ce ai de facut pe acolo, pe o "insula"). Am fost mirat cand, de dimineata, m-am dus sa cer un ziar si mi l-a dat pe cel de ziua trecuta si nu stiam de ce. "Si ziarul de azi?" r:"La ora 4, cu pasagerul...". Daca ar fi rascoala si oamenii astia nu ar avea televizor(care prinde posturile de la: moldoveni, ucraineni si dak se chinuie, chiar de la bulgari), oamenii astia si-ar continua activitatea monotona pana la sosirea pasagerului...
Deja in a treia zi ma plictisisem...faceam baie in apa mai tot timpul, dar nu aveam pe nimeni pe langa mine(parents don't count!!), nobody 2 talk 2, iar eu, pe atunci sufeream de singuratate depresiva cronica, aveam doar colegi in clasa, maxim un prieten...but things changed, starting with that moment. In tentativa mea de a gasi alti adolescenti nebuni sau chiar ceva mai linistiti, adolescenti sa fie, am descoperit o "perla". Si nu era o perla de la BAC sau Capacitate, ci o perla de fata...De fapt, mai intai l-am cunoscut pe verisorul ei, care era din zona. Sincer, nu imi mai aduc aminte de numele lui, dar m-a surprins cu ceva in ultima zi.
/*Vlad, ai ales prost numele Alyna, pentru ca si eu il folosesc, this time 4 real.*/
Well, numele ei era Alina(de fapt inca mai este, dar...anw). O tipa dragutica, la vreo 14-16 ani(fara ochelari nu pot sa fac diferenta prea mult...iar pentru cei care au fost la Costinesti, sa imi aduceti aminte sa va spun cv...). Am aflat ca era de aceeasi varsta cu mine, desi era cu un an mai mik(eu treceam a 10-a, ea a 9-a). I asked her out & we spent 96h:24m:32s together(asta in total, adik 4 zile...). & u don't need a description, only basic: first kiss, first rise, first girlfriend, many many "first".
Chestia kre m-a surprins a fost k verisorul ei, in penultima zi m-a strigat pe nick-ul de la cs, nick p kre nu il stiau decat colegii mei. Inca nu am putut sa imi dau seama cum a facut chestia asta, dar nici nu imi mai bat capul.
/*Some text is missing here, if you want to find out, ask me...again*/
Sa spunem ca de atunci am mai evoluat, am prieteni in clasa, am mai multi colegi in liceu, cunosc mai multa lume si ma cunoaste mai multa lume, mai mult sau mai putin...
august 2005, 1 year after...
De atunci, a fost Costinesti, au fost prieteni, au fost mai multi colegi, ... revenind in Capitala, dupa mai multe zile de relaxare la Oltenita, la bunici(cat de mult imi place acolo...pot sa dorm oricat, mananc la orice ora, ma intorc noaptea la orice ora) unde a fost balciul...parasute, ciocan, tornado, ... regret k nu l-am luat p stoik sa dea cu pumnul, chiar si Paintball, singura chestie noua din acest an...
I come home, si, seara, gasesc o anumita persoana pe mess...long time no see...era Alyna. O, doamne, de cat timp nu te-am mai vazut, ce mai faci? R:"Sunt in Bucuresti"(am uitat sa specific, ea este din Husi, jud. Vaslui) :O ... stupoare...inghetat cateva secunde...ok, let's meet...cand pleci?
R:maine...hai sa ne vedem in seara asta, nu vrei? break;
Usually, i don't take girls out at night, mai ales prin parcuri pt k mi-e frica sa nu o violeze, dar...it's my only chance! OK, let's meet.
Ne-am intalnit. Era la fel cum era si la Sulina. Doar putin mai inalta, dar mai scunda decat mine. Imi batea inima 120+ cand am vazut-o din nou. Era de vis...pana am vazut k e si cu verisoara ei. Acum urmeaza culmea paradoxului: e cu noi in liceu, e chiar in an cu noi. Dak aveti chef sa faceti pe detectivii, aveti doar 269 de persoane de cautat. Have phun!;)
Well, we walked, mi-a povestit ce vazuse in ziua aceea si cat de mult i-ar placea sa stea in Bucuresti. R:"Stai doua luni, vezi tot, dupa care te plictisesti...crede-ma!". A fost ceva ciudat. Eu imi doream sa stau in Husi, iar ea in Bucuresti...funny. 4 the sake of the old times, inainte de a ne desparti, am incercat ceva. Nu stiu daca a fost un lucru bun sau rau, dar, pe ea, a surprins-o. Dar nu am putut...a plecat din nou din viata mea, tot in fuga, sa prinda metroul, iar eu am ramas singur, dezolat, fara iubire, fara nici o consolare, asteptand o minune, facand umbra pamantului.
A doua zi am mai vb p mess...lucru care m-a intristat si mai rau...mi-a povestit, intr-un cadru mai intim cam ceea ce se intamplase in anul care trecuse, ceea ce a facut(daca vreti o telenovela sau o povestire dureroasa, talk 2 me...).
Viata mea continua, fara a sti dak vreun lucru din ceea ce am facut a fost bine sau nu, dar omul cu toate raspunsurile, tata mi-a zis mai demult: "Sa nu regreti niciodata ce ai facut, doar ceea ce nu ai facut". over&out. my side of the story. & pls comment.
joi, septembrie 1
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
1. Daca vreau sa fac pe detectivul, incep mai intai cu conditiile de existenta si observ ca sunt ceva mai putin de 150 de obiecti.(pentru satistica au fost folosite datele recensamantului din 2002 privind repartitia pe sexe si nu a fost luat in calcul ca fetele ar fi mai slab pregatite si cu o sansa mai mica de a fi intrat in liceul nostru)
2. Singuratatea poate fi un stil de viata.
3. Din calculele mele 4 zile au: 96 de ore si 4 minute
4. Nu cred ca iti doreai sa stai la Husi.
5. Viata continua si faa sa-ti pui intrebarile din final. Sunt d-acord cu chestia: "sa nu regreti niciodata ce ai facut". D-aia "fac tot ce vreau si nimic din ce-am nevoie sunt mai rau ca dl Goe fara bilet p-arca lui noe".
Inchei facand echilibristica printre randuri, ordinea ideilor nu conteaza pentru ca azi nu se leaga.
Cititi printre randuri!
Ca si burs, astept commentul lui Vlad si al altora dintre cei care citesc... cat despre ce a fost la costinesti, private talking cu fiekre in parte...
Trimiteți un comentariu